Dia mundial di Bestia y Matanan Salvahe 2023 ta celebra e 50 aña di e organisacion CITES

March 3, 2023

Durante e di 68 sesion di e Asamblea General di Nacionnan Uni (UNGA) na december 2013, Nacionnan Uni a proclama 3 maart como Dia mundial di Bestianan y Matanan Salvahe. Na Ingles ta yam’e World Wildlife Day. E fecha aki ta recorda cu na 1973 a firma e convenio “Convention on International Trade in Endangered Species of Wild Flora and Fauna”, e asina yama CITES. Na Aruba nos tin tambe departamentonan cu ta asigna como e autoridad pa CITES na Aruba. Directie Natuur en Milieu (DNM) tin alianzanan estrecho cu dicho departamentonan den cual ta colabora den duna conseho pa maneho cu ta encarga cu ehecucion di leynan manera e Natuurbeschermingsverordening. E tema proponi pa cu e observacion di e aña aki ta “Alianza pa e conservacion di e bida Salvahe”. Asina por wak cu fortificacion di e alianzanan ta beneficia e esfuersonan pa conservacion di sortonan y nan habitat.

Dicon ta celebra y observa e dia aki? E dia aki ta pa celebra e bunitesa, rikesa, diversidad y contribucion cu e animalnan y matanan salvahe ta aporta cune na mundo y nos bida asina ta trece ainda mas conscientisacion di hende. E palabra salvahe ta significa cu e sortonan ta crece den nan habitat di origen. Locual no por falta ora di celebra ta pa inclui e contribucion di e balor intrinsico di e bida salvahe, manera su balor ecologico, genetico, social, economico, cientifico, educacional , cultural, recreacional y estetica cu esakinan ta brinda na desaroyo sostenibel y e bienestar humano.

E asamblea (UNGA) tambe ta dicta y ta asigna tanto e secretariado CITES, como e facilitado di e dia observa aki. E dia dedica aki a para bira un di e dianan anual mas importante pa e bida salvahe. E asamblea a expresa preocupacion di e situacion di actonan criminal manera: traficacion di especienan cu ta den peliger di extincion, e necesidad pa combati crimennan asina door di fortifica e cooperacionnan internacional, acelera esfuersonan, reaccion di husticia penal y haci esfuerso pa aplica leynan vigente.

Esaki ta e di 50 aña di CITES, ta p’esey e tema tambe ta enfoca riba alianza. E tema di alianza di organisacionnan pa cu conservacion di bida salvahe ta reconoce e logronan di CITES, cu a logra tuma accion pa conservacion den transcurso di e añanan. E topiconan ta asina compleho cu ningun organisacion of departamento di gobierno independientemente lo por logra haci mucho si no tin colaboracion y intercambio di e experticio y experiencia. Alianza ta inevitabel. Algun ta wak e na nivel internacional entre organisacionnan y otro gruponan mas chikito ta wak e na e manera di coexisti cu naturalesa, y cu esaki lo tin e maximo beneficio.

Storianan di alianza lo ta e focus pa asina ilustra e trabounan cu mester haci pa salvaguardia e futuro di e sortonan cu ta bou menasa di extincion, asina segura un planeta saludabel pa tur y e generacionnan siguiente.

CITES su rol na Aruba.

Na 1995 a establece e ley Natuurbeschermingsverordening. CITES tawata e base pa establece e ley local aki cu ta proteha sortonan cu ta importante pa wordo conserva. Den e temporada ey, e departamento VROM (Volkshuisvesting, Ruimtelijke Ontwikkeling en Milieu) conhuntamente cu Veterinaire Dienst a traha riba e Landsbesluit aanstelling Wetenschappelijke autoriteit 1995 no.3 y Landsbesluit CITES-registers AB 1995 no.69, cu a asigna Veterinaire Dienst como e CITES authoriteit pa maneho di bestianan (fauna) y Departamento DLVV (Santarosa) lo ta e autoridad pa flora na Aruba. Mayoria biaha e departamentonan no ta resorta bou mesun ministerio cual ta trece su retonan cune pa haci cambionan of pa ehecuta e ley.

E meta di CITES ta pa regula e traficacion di sortonan pero mas importante cu esey ta e conservacion di naturalesa. Asina e especienan ta keda na nan lugar di origen. Por ehempel: si e mata ta uno protegi, no ta permiti pa trafica esaki pa otro pais. Of si e mata protegi ta crece favorabel den un area, ta busca posibilidad pa conserva e habitat pasobra e mata ta crece net eynan. Den cuadro regional, e alianza cu Kustwacht y/of Douane ta crucial na momento cu intercepta traficacion ilegal. Kustwacht/Douane ta tuma contacto cu e autoridad di CITES concerni pa asina nan confirma cu e ta un sorto cu no tin permiso pa trafic’e a asina confiscamento ta tuma lugar. E procedura oficial pa busca permisonan ta via Douane y Veterinaire Dienst of Santarosa. Si ta trata di traficacion ilegal, Officier van Justitie tambe ta bira parti di e proceso huridico di grensoverschrijding. Den pasado nos por corda e turistanan cu kier a sali for di Aruba cu cocolishi, aki DNM a traha conhuntamente cu ATA, Douane, Veterinaire Dienst y AAA pa yega na un solucion. Similarmente antes e Bushinan a conoce un historia di traficacion pa exterior. Pero ken no por lubida e problematica di e boanan cu ta importa y awor ta un menasa pa nos mesun sortonan protegi? Of hende cu ta purba importa macaco, kangaroo, phyton, cayman y parhanan exotico? Hopi di e sortonan aki pa e motibo di traficacion, ta bay den peliger di extincion.

Directie Natuur en Milieu ta keda informa y conscientisa riba e temanan mundial asina ta duna un aporte tambe na e alianzanan forma anteriormente y duna espacio pa alianzanan nobo na unda mester di esaki pa conservacion por tuma lugar. Aki nos ta inclui un pagina pa e muchanan por pinta y tambe e diseño oficial pa e dia observa aki. Feliz Dia mundial di Bestianan y Matanan Salvahe 2023.

Scroll To Top
Departamento di Naturalesa y Medio Ambiente | © 2024